Și-mi place . . .

Fiecare zi mică trebuie trăita ca una mare.
Și-mi place cînd merg pe stradă și mă-mpiedic de fulgi.
Și-mi place, DEJA, să o întîlnesc pe sora mai mică de la ore.
Și-mi place cînd universul îmbracă o haină albă, liniștită, pașnică.
Și-mi place să văd pe stradă tineri, copii, adulți ținîndu-se de mîini.
Și-mi place să știu că se gîndește la mine.
Și-mi place cînd șoferii se opresc și pot trece liniștit strada.
Și-mi place să spun Te iubesc, persoanelor dragi.
Și-mi place să știu că viața e frumoasă, urîtă-o facem noi.
Și-mi place să știu că acuș, va fi vineri.
Și-mi place să-l aud zicîndu-mi ”Noapte bună”.
Și-mi place cînd nu am teme, cînd dorm liniștit.
Și-mi place să realizez că există persoane cu care trăiesc clipe identice.
Și-mi plac diminețile în care plină de somn, rîd în hohote de la cele mai banale lucruri.
Și-mi place să privesc pe geam, cînd sunt în bloc, la etaj, admirînd orașul monstru.
Și-mi place să sărut copilul dulce care deja doarme, la miezul nopții cînd mă acund și eu sub plapumă.
Și-mi plac serile în care mama vine acasă.
Și-mi place să fiu sărutată pe frunte.
Și-mi place să mă simt copil.