sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Frîntură de moment

   E-o periodă în care se simte în plus oriunde, în special în locurile unde poate chiar mai ieri era totul. Viața se schimbă, viața o schimbă. S-a maturizat deja și-nțelege multe lucruri, dar o domină mici banalități pe care realizează că nicioadă nu le va percepe. Chiar dacă copilul din ea refuză să crească, realitatea îl ucide, treptat, lin, ca ea să-mbibe toată durerea posibilă . . .  și-n pofida tuturor, ea nu regretă nimic . . .
   Acum se simte vinovată doar în fața mamei. Mama, e cea care acum,  e alături, în tot sensul cuvîntului. Mama e cea care-i vorbește, care-o mîngîie și care-i dă putere pentru clipele ce vor urma.
   Nu știe unde au început toate și nu știe cînd se vor termina toate. De fapt, nici nu mai vrea să știe. Astăzi înțelege că unica metodă de a supravețui mîine este împregnarea pînă-n adîncul inimii cu indiferență și speranța în clipa ce vine.
   O doare, dar va trece și peste asta, pentru că are înnainte o viață de trăit. Însă. . . lava acestui vulcan, după izbucnire, va nimici tot în fața sa. Nu e o promisiune sau o avertizare a ei, e un țel pentru viitor. 
   P.S. Dăruiește căldură și iubire celor care crezi că merită, dar nu fi sigur de reciprocitatea acestora. 
Viața este ceva ce toți ar trebui să încerce măcar o dată.  H. J. Tillman

joi, 19 ianuarie 2012


В эти дни, я не нашела в городе небо . . . 

miercuri, 18 ianuarie 2012

Trecut

. . . păstrez de multă vreme această leapșă. E o adunătură de cuvinte care te impune involuntar să recunoști anumite lucuriri, rememorarea fiind nuanță primordială, ca într-un final să lași pe hîrtie o bucățică micăăă din trecut. Mi-e greu să-mi răscolesc trecutul, mi-e foarte greu, în special acum, în această zi care a fost probabil una din cele mai oribile din viața mea.

În scena teatrului vieții mele astăzi e haos, actorii aleagră buimaciți pe scenă de parcă ar fi uitat totul . . cortina stă trîntită jos, iar eu singură m-ă aflu-n sală, așteptînd ceva neplănuit. În aceste momente se derulează spectacolele care au fost jucate anterior pe această scenă.

Fusese cam așa:

Întrebarea pe care nu am rostit-o: De cîte ori i-am spus mamei ”Te iubesc”?


Greşeala pe care nu mi-o iert: Nu sunt sigură că am comis greșeli atît de grave încît nu aș putea să mi le iert. 


 Am plecat, deşi ştiam că pentru totdeauna: Nu am plecat de nicăieri pentru totdeauda. Chiar și în copilărie ne putem întoarce.


Am tăcut: Atunci cînd trebuia să tac. Erau lucruri vizibile, vroiam să fie observate.


Regret: Strigătele fără sens . . . 


Defect dintotdeauna: Nestatornicia.


Îmi lipsesc: Diminețile copilăriei. Aerul înăbușit al verii cînd alergam întreaga zi, fără nici o grijă. Momentele cînd adormeam pe acoperișul casei privind la stele, visînd la un viitor măreț.


Am renunţat: La tot ce era în plus, la tot ce era de împlutură. N-am renunțat și nu voi renunța la vise.


Am pierdut: Oameni. 


Am uitat: Cifre, nume, locuri.


Am aruncat: Lucruri materiale, nu spirituale.


Nu am ştiut: Să fiu sigură în alegerile mele. 


În fiecare noapte: Visez, visez mult, mult de tot.



p.s.: și nu e motivul trecerii timpului, am nevoie doar de un vis dulce și o ceașcă de cafea.


marți, 17 ianuarie 2012

Și-mi place . . .

Fiecare zi mică trebuie trăita ca una mare.
Și-mi place cînd merg pe stradă și mă-mpiedic de fulgi.
Și-mi place, DEJA, să o întîlnesc pe sora mai mică de la ore.
Și-mi place cînd universul îmbracă o haină albă, liniștită, pașnică.
Și-mi place să văd pe stradă tineri, copii, adulți ținîndu-se de mîini.
Și-mi place să știu că se gîndește la mine.
Și-mi place cînd șoferii se opresc și pot trece liniștit strada.
Și-mi place să spun Te iubesc, persoanelor dragi.
Și-mi place să știu că viața e frumoasă, urîtă-o facem noi.
Și-mi place să știu că acuș, va fi vineri.
Și-mi place să-l aud zicîndu-mi ”Noapte bună”.
Și-mi place cînd nu am teme, cînd dorm liniștit.
Și-mi place să realizez că există persoane cu care trăiesc clipe identice.
Și-mi plac diminețile în care plină de somn, rîd în hohote de la cele mai banale lucruri.
Și-mi place să privesc pe geam, cînd sunt în bloc, la etaj, admirînd orașul monstru.
Și-mi place să sărut copilul dulce care deja doarme, la miezul nopții cînd mă acund și eu sub plapumă.
Și-mi plac serile în care mama vine acasă.
Și-mi place să fiu sărutată pe frunte.
Și-mi place să mă simt copil.

luni, 9 ianuarie 2012

Ahh, bărbații

Bărbaţii sunt pur şi simplu nişte oameni mai fericiţi…

Numele tău de familie rămâne neschimbat.
Garajul este al tău pe de-a-ntregul.
Planurile de nuntă se rezolvă de la sine.
Ciocolata este doar o altă gustare.
Poţi să devii preşedinte.
Niciodată nu poţi să fii gravid.
Poţi purta un tricou alb într-un parc acvatic.
Poţi SĂ NU porţi nici un tricou într-un parc acvatic.
Mecanicii de automobile îţi spun adevărul.
Lumea întreagă este toaleta ta.
Niciodată nu trebuie să conduci până la o altă staţie de benzină ca să cauţi o toaletă, deoarece aia în care te afli este prea scârboasă.
Nu trebuie să te opreşti ca să te gândeşti înspre ce parte trebuie să învârţi o piuliţă sau un şurub.
Acelaşi loc de muncă, salariu mai mare.
Ridurile adaugă caracter.
Rochia de mireasă – $5000. Închirierea unui frac – $100.
Oamenii nu se holbează niciodată la pieptul tău atunci când vorbeşti cu ei.
De la tine se aşteaptă să mai scapi ocazional “câte un sunet” bine armonizat…
Pantofii noi nu taie, jenează sau mutilează piciorul.
O singură dispoziţie sufletească mereu.
Conversaţiile telefonice se termină în exact 30 de secunde.
Ştii tot felul de lucruri despre tancuri.
O vacanţă de cinci zile necesită o singură valiză.
Poţi să-ţi deschizi toate borcanele.
Eşti copleşit cu laude pentru cel mai mic act de gândire.
Dacă cineva uită să te invite, el sau ea mai poate încă fi prietenul tău.
Lenjeria intimă costă $ 8.95 trei perechi.
Trei perechi de pantofi sunt mai mult decât suficiente.
Nu ai aproape niciodată probleme cu cureluşa de pantof în public.
Nu eşti capabil să vezi cute pe hainele tale.
Totul de pe faţa ta rămâne în culoarea originală.
Aceaşi freză ţine ani de zile, poate chiar decade.
Trebuie să-ţi razi doar faţa şi gâtul.
Te poţi juca cu jucării toată viaţa ta.
Burta de obicei îţi ascunde şoldurile mari.
Un portofel şi o pereche de pantofi de o singură culoare pentru toate sezoanele.
Poţi purta pantaloni scurţi, indiferent de cum îţi arată picioarele.
Poţi să-ţi “faci” unghiile cu un briceag.
Ai libera alegere privitor la a-ţi lăsa mustaţă…
Poţi să faci cumpărăturile de Crăciun pentru 25 de rude în ziua de 24 decembrie în 25 de minute…
Nu-i de mirare că bărbaţii sunt mai fericiţi.
  Am recitit, și nu o dată aceste ”averăruri”, însă de fiecare dată cu mai mult entuziasm. Singură nu prea înțeleg, de ce?! Ahh, bărbații . . .
Source: yupi.md 

vineri, 6 ianuarie 2012

Crăciun Fericit!

     Eu, sărbătoresc Crăciunul astăzi. Sinceră să fiu chiar nu văd sensul ”Crăciunul pe stil vechi”, ”Crăciunul pe stil nou”, care e diferența? Sunt diferite date-n calendar? Ce schimbă asta? E aceeași sărbătoare, aceeași atmosferă deosebită, aceleași priviri calde, aceeași fericire ce vrea să izbucnească din sufletul fiecăruia. Anume pentru asta ador sărbătorile de iarnă, anume de asta ador Crăciunul! E minunat! 
     Aș vrea să le urez tuturor Sănătate, Dragoste, Iubire, Noroc și aceasta Fericire pur omenească. Sărbători fericite alături de cei dragi! Fie ca toate regretele, momentele nefericite și clipele grele să rămînă în umbră.
    Vreau ca în aceste zile să întîlnesc cît mai multe fețe zîmbitoare, cît mai multă dorință în priviri
și cît mai multă sărbătoare în suflete!

 Iubește de Crăciun!
iartă
iubește
zîmbește
exprimă-te
relaxează-te
ajută un bătrîn
acceptă un compliment
ascultă-ți prietenii
reia un proiect abandonat
fii înțelegător cu tine și cu alții
uită-te la albumul cu fotografii
pictează un tablou. ascultă tăcerea
amintește-ți întodeauna că nu ești singur
spune-le celor dragi cît de mult îi iubești
imaginează-ți că azi nu ai nici o grijă
joacă-te cu un copil. citește o carte bună
alege-ți o stea de pe cer. fii copil încă o dată
sună-ți prietnii cu care n-ai vorbit de mult
dă-ți voie să mai greșești. lasă-i pe alții să te ajute
renunță la ce nu-ți place. îndeplinește-ți promisiunile
închide ochii și imaginează-ți că ești acolo unde vrei
privește atent o floare. cumpără-ți ceva ce îți dorești de mult
speră că ceea ce-ți dorești se va îndeplini. ajută-i pe alții
respiră profund
fă-ți un cadou
iubește
iartă.

miercuri, 4 ianuarie 2012

Happy B-day My wimin ღ

La Mulți - Mulți Ani pentru cea mai dulce și cea mai scumpă. Sincere Felicitări pentru Iubita Mea. 
  Aș vrea să spun tuturor că am marele noroc să fiu înconjurată de persoane deosebite, dar ea este Specială, scumpa mea prietenă. Suntem de nedespărțit de cîteva luni, dar am senzația că o cunosc de o viață întreagă. În această zi deosebită cînd începe a lectura o nouă filă a vieții vreau să-i doresc tot binele din lume, pentru că îl merită cu adevărat, cît mai multă dragoste și căldură din partea celor dragi și sănătate, cît mai multă sănătate. Scumpa mea fie ca toate celelalte momente ale vieții ce urmează să fie presărate cu acea fericire pur omenească (de care ne vorbea o persoană importantă pentru noi).
   Astăzi îți mulțumesc pentru toate momentele de neuitat petrecute alături de tine. Mereu voi fi alături și chiar dacă te mai superi știu că mă iubești! (blush)
                  Happy Birthday Taniuș! 

 








Fike & Jambazi "С Горем Пополам"




marți, 3 ianuarie 2012

03.01.2012

   Simple day. Stau și mă gîndesc că e deja noapte și-a mai trecut o zi din viața mea. Am încercat să fac totalurile zilei și chiar realizez că timpul trece, iar noi nu-l știm să-l folosim... apoi regretăm, zeci de lucruri care trebuiau făcute, mii de clipe ce trebuiau trăite la maxim, milioane de molecule de aer ce trebuiau consumate cu folos.
  Ce-am făcut eu astăzi?
. . m-am trezit la fel ca și în celelalte multe dimineți, cînd soarele-mi bătea în geam.
. . mi-am băut ceaiul, pentru că din păcate mi-au interzis cafeaua (dar o mai beau uneori cînd îi simt prea tare lipsa).
. . am pierdut cîteva ore prin bucătărie, preparînd niște bucate de care nici nu m-am atins, pentru că nu-mi plac.
. . am scris postarea anterioară.
. . am înnebunit ascultînd muzică.
. . am rîs cu poftă, privind o comedie bună de tot.
. .  am dedicat, cu Plăcere cîteva ore mult iubitului meu sport - Volleyball (ca de fiecare dată, sala e locul unde mă detașez de toate gîndurile, problemele și de întreaga lume înconjurătoare, nu există decît echipa, mingea, și adversarul).
. . am făcut un simplu duș.
. . acum stau și mă pierd în lumea virtuală, mult prea plictisitoare și fără farmec (deja).
   In fine, nu am prea făcut nimic folositor. Vedem ce ne rezervă ziua de mîine.

Plictisealăăă . .

   E-o plictiseală totală. Dimineți plictisitoare. Momente plictisitoare. Sentimente plictisitoare. Piese plictisitoare. Zile plictisitoare. Pereți plictisitori. Vise plictisitoare. Gînduri plictisitoare. Vacanță.

duminică, 1 ianuarie 2012

Iarnă

 
   E iarnă. Dar... această iarnă încă nu și-a intrat în drepturi pe deplin. Suntem la 1 ianuarie, dar nici vorbă de zăpadă, ger.. din păcate. Aș fi vrut un Revelion cu multă - multăă zăpadă, însă c'est la vie, cu mama natură nu putem negocia.
   Ador feeria Sărbătorilor de iarnă. E atît de plăcut să simți căldura celor dragi, să știi că toți sunt fericiți indiferent de loc, timp și spațiu.
   E 2012 deja. Simt un aer nou, o nouă filă a vieții, noi dimineți. Am întîlnit acest an inconjurată de privirea și căldura persoanei dragi și asta-mi dă speranțe că întreg anul acestea nu-mi vor lipsi. Sunt fericită. Atmosfera de sărbătoare predomină. Îmi place că acum întîlnesc mai multe fețe pecetluite cu zîmbete, mai multe sclipiri în ochi. Îmi plac diminețile calde, cînd realizez că deja e amiază, iar eu abia deschid ochii.

. .  și iubesc Iarna pentru că e deosebită. ♥